Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România solicită, într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului interimar Ilie Bolojan, inițierea unui dialog pentru găsirea unui mecanism permanent de sprijinire a forței de muncă în turism și HoReCa și menținerea capitalului uman în perioadele de contracție economică.
Inițiativa aparține organizațiilor reprezentative din turism și HORECA, deoarece acesta este domeniul pe care îl cunoaștem în mod direct și în care putem documenta, cu date și exemple concrete, efectele pe care actualul context economic începe să le producă. Nu susținem însă că aceste efecte sunt specifice exclusiv sectorului nostru. Dimpotrivă, apreciem că multe dintre provocările cu care ne confruntăm sunt resimțite, în forme diferite, și de alte ramuri ale economiei, transmite ANAT.
Potrivit Asociației, experiența ultimilor ani arată că România a fost nevoită, în repetate rânduri, să reacționeze după producerea efectelor economice.
Pandemia, criza energetică, inflația și actualul proces de consolidare fiscală au demonstrat că intervențiile reactive sunt aproape întotdeauna mai costisitoare decât mecanismele construite din timp. Politicile publice nu se încheie în momentul în care sunt adoptate. Ele se încheie atunci când efectele lor au fost evaluate, iar acolo unde acestea generează costuri economice și sociale disproporționate au fost identificate și aplicate măsurile necesare pentru limitarea lor. În realitate, cea mai ieftină politică publică nu este aceea care repară efectele unei crize, ci aceea care reușește să le prevină.
Turismul și industria HORECA reprezintă unul dintre primele sectoare în care efectele cumulative ale încetinirii economice și ale politicilor publice pot fi deja observate și măsurate. Nu pentru că ar fi singurele afectate, ci pentru că reacționează aproape imediat la modificările de consum, la încrederea populației și la schimbările intervenite în politicile publice.
Primele luni ale anului 2026 confirmă această tendință. Potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică, numărul turiștilor sosiți în structurile de cazare a scăzut cu 6,1% în perioada ianuarie–aprilie 2026 față de perioada similară a anului precedent, iar înnoptările au înregistrat, de asemenea, un recul semnificativ. În luna aprilie, numărul înnoptărilor a fost cu 11,6% mai mic decât în aprilie 2025.
Semnalele de deteriorare nu au apărut, însă, în 2026. Ele sunt vizibile încă din cursul anului 2025. Datele INS arată că, după revenirea post-pandemie din 2024, piața a intrat într-o fază de încetinire: în perioada ianuarie–noiembrie 2025 sosirile în structurile de cazare au scăzut cu aproximativ 2,2%, iar înnoptările cu 1,4% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datele finale pentru întregul an confirmă tendința, cu o reducere de 2,4% a numărului de sosiri și de 1,7% a înnoptărilor, concomitent cu diminuarea gradului de ocupare. Aceste evoluții au precedat măsurile fiscale recente și arată că sectorul intrase deja într-o etapă de fragilizare.
Considerăm că România are nevoie de un mecanism permanent, predictibil și flexibil, care să poată fi activat atunci când indicatorii economici arată că unul sau mai multe sectoare traversează o perioadă de dificultate temporară. Nu propunem o singură soluție și nu credem că există un instrument universal valabil pentru toate industriile. Dimpotrivă, fiecare sector are propriile particularități, iar intervenția statului trebuie adaptată acestor realități, mai arată ANAT.
În funcție de natura dificultăților și de specificul fiecărui domeniu de activitate, un astfel de mecanism ar putea include programe de tip Kurzarbeit, credite fiscale destinate păstrării locurilor de muncă, facilități temporare privind fiscalitatea muncii, scheme de sprijin pentru formarea profesională sau alte instrumente care și-au demonstrat eficiența în alte state europene.
Esențial nu este instrumentul ales, ci existența unui cadru legal și instituțional care să permită intervenția rapidă, înainte ca dificultățile economice temporare să se transforme în costuri sociale permanente.
De asemenea, ANAT invită toate organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri, federațiile patronale, confederațiile, sindicatele și specialiștii în politici publice să contribuie la dezvoltarea acestui demers. Nu pentru a susține o măsură sau alta, ci pentru a construi împreună un mecanism care să permită României să răspundă mai bine provocărilor economice ale viitorului.
